Zilnic, intrăm în contact cu foarte multe microorganisme. Unele dintre ele sunt neutre, altele sunt benefice, dar majoritatea sunt patogene, adică declanșează boli, inclusiv infecții. Astfel, trebuie să ne protejăm întotdeauna, indiferent de locul în care ne aflăm.

Ce este o infecție?

Infecția presupune pătrunderea unor germeni patogeni (paraziți, fungi, bacterii sau virusuri) care, ajungând în organism, pot să rămână la locul porții de intrare sau să ajungă în sânge.

Există posibilitatea ca semnele clinice de boală infecțioasă să apară la un mic procent din toți indivizii care au fost contaminați, fenomen numit „aisberg”. Totodată, acestea pot fi vizibile la toți indivizii, dacă agentul patogen este mai agresiv. (1). Evoluția infecției este consecința raportului dintre patogenitatea sau virulența agentului infecțios și intensitatea reacției de apărare a organismului gazdă.

Bolile infecțioase pot avea o importanță epidemiologică diferită prin afectarea de grupuri mici (precum familia), prin epidemii (afectarea unor populații largi, precum o țară) sau prin pandemii (afectarea populației unui grup de țări).

 

Unde se găsesc germenii patogeni?

În zone publice, găsim germeni patogeni pe diverse suprafețe, precum o balustradă, o bancă sau produsele dintr-un magazin.

În locuința fiecăruia dintre noi, locurile preferate de germenii patogeni sunt bucătăria și baia, deoarece ei au nevoie de căldură și umezeală pentru a se dezvolta. Totodată, pot fi identificați pe suprafețele obiectelor folosite frecvent, precum telefonul, telecomanda de la televizor, clanțele sau ușa frigiderului.

În plus, putem contacta germeni patogeni atunci când avem o interacțiune strânsă cu alte persoane, dar și cu animalele de companie.

În concluzie, aceștia se află pretutindeni și sunt, deci, greu de evitat. De aceea trebuie să fie înlăturați cât mai repede posibil de pe suprafața propriului organism.

 

Cum ajung germenii patogeni în organismul nostru?

Orice infecție pătrunde în organism prin poarta de intrare. Câteva exemple care reprezintă această „poartă” sunt:

- calea aeriană (gripele, pneumoniile, etc.);

- calea digestivă (gastro-enteritele bacteriene și virale, parazitozele intestinale, etc.);

- calea cutanată - prin piele și mucoase (parazitoze, micoze, viroze, infecții bacteriene,  etc.);

- calea sanguină (SIDA, hepatitele virale B,C,D etc.);

- calea sexuală (bolile venerice) (2)

Măsurile generale de prevenție a infecțiilor

Una dintre cele mai frecvente modalități de prevenire a unei infecții este menținerea curățeniei în locuință. Aceasta include: spălatul podelei, schimbarea lenjeriei de pat, ștersul prafului, folosirea prosoapelor separate pentru fiecare membru al familiei, utilizarea propriei periuțe de dinți, curățarea frecventă a tuturor suprafețelor atinse des, schimbarea frecventă a buretelui de vase sau a lavetelor sau înlocuirea acestora cu prosoapele de hârtie.

În spațiile publice, este de preferat să evitam aglomerația sau contactul inutil cu alte obiecte. Totodată, sunt de evitat si mijloacele de transport în comun, precum autobuzele, tramvaiele, taxiurile, sau metrourile, dacă ne deplasăm pe distanțe mici, evitând posibilitatea de a intra în contact cu suprafețe contaminate.

Cu toate acestea, cel mai important lucru este spălatul pe mâini. Deoarece cu mâinile intrăm frecvent în contact cu mulți germeni patogeni, pe care îi ducem apoi cu ușurință la o poarta de intrare a organismului și, astfel, în interiorul lui.

 

 

Importanta igienizării mâinilor

Germenii patogeni de pe suprafețele cu care intrăm în contact sunt transferați cu ușurință pe mâinile noastre. Atunci când intrăm în contact și cu alte suprafețe, la fel de ușor, germenii patogeni ajung și pe acestea. Apoi, aceleași suprafețe vor fi atinse și de alte persoane, iar acest ciclul contaminării va continua să aibă loc până când se vor lua măsuri de igienizare.

Așadar, dacă te contaminezi, riști să transmiți o infecție și altor persoane, care poate evolua și deveni o pandemie.

 

Când să ne spălăm pe mâini

În general, este recomandat să ne spălăm pe mâini de câte ori avem această ocazie. Dar, să nu uităm să ne spălăm pe mâini in următoarele situații:

- după ce ne suflăm nasul, strănutam sau tușim;

- înainte de prepararea mâncării și de a consuma alimente;

- înainte și după tratamentul plăgilor;

- înainte și după folosirea toaletei;

- înainte și după contactul cu alte persoane sau animale;

- după ce intram in contact cu deșeuri menajere. (3)

 

Cinci reguli de igienizare a mâinilor

Pașii pentru spălarea corectă a mâinilor:

  1. umezirea mâinilor cu apă curată, caldă sau rece;
  2. aplicarea săpunului în palmă;
  3. frecarea mâinilor cu săpun timp de cel puțin 20 de secunde;
  4. clătirea mâinilor cu apă curată;
  5. uscarea mâinilor folosind un prosop curat sau aer cald. (3)

 

[1] Kayser, Fritz H; Kurt A Bienz; Johannes Eckert; Rolf M Zinkernagel (2005). Medical microbiology. Stuttgart: Georg Thieme Verlag. p. 398. ISBN 978-3-13-131991-3.

[2] Chiotan, M., Arama, V., Chiotan, R.: Infecții de tract respirator inferior - clinică, diagnostic și tratament, Ed. InfoMedica, 2004.

[3] When and How to Wash Your Hands - https://www.cdc.gov/

 

Dr. Alina Martinescu

Medic specialist Dermatovenerologie