PIELEA

Pentru a înțelege modalitatea prin care spălatul excesiv pe mâini poate să lezeze tegumentul, trebuie să înțelegem cum funcționează acesta: pielea este cel mai mare organ care a evoluat de-a lungul milioanelor de ani în una din cele mai sofisticate membrane pe care natura le-a știut inventa.

Ea ne protejează organele interne de germeni, alergene sau iritanți, însă permite apei să rămână în organism printr-o barieră permeabilă perfectă.

Pielea este în mod normal catifelată, onctuoasă şi ușor umedă, fiind alcătuită din 3 straturi:

1). EPIDERMUL - stratul superficial, ţesut epitelial cu o foarte mare densitate celulară.

Principalul tip celular (reprezentând peste 95% din totalul celularității) este keratinocitul (celula ce sintetizează keratina). Aproximativ 5% sunt alte celule precum melanocitele (care produc pigmentul, melanina, cel care oferă abilitatea de a ne bronza).

"Mortarul" cu rol de liant celular este reprezentat de ceramide (acizii grași), adică acele grăsimi complexe (sfingolipide) care sunt și agenți de hidratare ai mediului extracelular epidermic. Având polul lor lipofil aderent de celulă, iar cel hidrofil proiectat în exteriorul celulelor epiteliale, fac, prin acest joc lipofil-hidrofil, ca apa (atât de necesară schimburilor și vieții) să fie reținută la acel nivel. Ceramidele reprezintă și valoroase substanțe active în cosmetologie, pentru hidratarea la nivel epidermic.

Keratinocitele și ceramidele formează bariera cutanată, iar dacă această barieră este agresată, pielea nu mai poate funcționa corespunzător (nu va putea proteja tegumentul de patogeni, iritanți sau alergene), și va permite apei să se evapore mai repede de la suprafața pielii. Rezultatul: o barieră cutanată compromisă.

2.) DERMUL - conține colagen și elastină, glande sebacee (aceste glande secretă sebum care lubrifiază celulele, în plus ne protejează de pătrunderea germenilor în organism prin formarea unui strat subțire acid la suprafața pielii). Acest strat acid are rol important în reglarea numărului de bacterii și virusuri care pot supraviețui pe tegument.

3) HIPODERMUL - este stratul profund, ce conține țesut adipos (gras)

Pentru a evita compromiterea barierei cutanate, Grupul de Lucru pentru Dermatita de Contact al Academiei Europene de Dermato-Venerologie recomandă:

- utilizarea cremelor de spălare fără parfum, conservanți și care au un potențial sensibilizant scăzut sau utilizarea soluțiilor hidro-alcoolice cu glicerină urmate de utilizarea regulată a unui emolient fără parfum,

- protejarea mâinilor în timpul zilei cu o loțiune/cremă fără parfum, mai puțin grasă (după fiecare spălare pe mâini) si un emolient bogat în lipide, fără parfum înainte de culcare;

- utilizarea unui set dublu de mânuși pentru perioade prelungite (recomandările actuale se referă la cei care efectuează proceduri chirurgicale) și curățarea cu atenție a acestor mânuși cu soluții hidro-alcoolice (pentru a minimiza transpirația și iritația pielii, mânușile de bumbac ar trebui purtate sub cele de protecție) ;

Se pot aplica și creme tip barieră, mai ales seara la culcare.

Respectarea acestor măsuri au ca scop principal prevenția dermatitei/eczemei de contact.

Ce este dermatita de contact ? Ea reprezintă exemplul clasic de reacție de hipersensibilitate (tip IV, întârziat), cauzată de sensibilizarea unor celule (limfocite T) după contactul cu un antigen (substanță străină). Dermatita de contact este cauzată de distrugerea țesutului în urma contactului cu o substanță iritantă și de răspunsul inflamator al acestuia. Poate fi alergică (cauzată de un alergen) sau iritativă (cauzată de un factor mecanic sau chimic), însă ambele sunt caracterizate de prurit (mâncărime), senzație de usturime și arsură însoțite de eczematizarea pielii la nivel lezional. Etiologie: Expunere repetată la un antigen care a cauzat în trecut o sensibilizare în cazul unui contact sau un factor iritant primar care produce inflamație în cazul contactului iritant.

Dermatita de contact poate apărea la orice vârstă; totuși, este atipic să apară la copii cu vârste mai mici de 1 an.

Se estimează că "explozia" dermatitelor de contact cauzate de spălarea excesivă pe mâini și purtarea echipamentului de protecție nu va avea loc doar în rândul profesioniștilor din domeniul medical, ci și în rândul populației generale, un rol important având și  utilizarea dezinfectantelor.

Aceste substante pot sa crească senzația de prurit (mâncărime) la anumiți pacienți. O corelație semnificativă se constată între severitatea dermatitei de contact ocupaționale și eczema mâinii cu calitatea vieții. Așadar, se impun măsuri de prevenție și tratament  pentru imbunatatirea calitatii vietii.

CATEGORII SPECIALE

  1. pielea sugarilor, a copiilor mici trebuie îngrijită cu produse destinate sugarilor; copiii atopici necesită o îngrijire specială a pielii acestora, cu emoliente care să prevină apariția leziunilor specifice de dermatită atopică, iar la apariția primelor leziuni necesită aplicații cât mai de scurtă durată a dermatocorticoizilor, pentru a preveni efectele secundare ale acestora.
  2. pielea vârstnicilor are o tendință fiziologică de uscăciune, de a forma mici fisuri de suprafață, care reprezintă poarta de intrare fie pentru diferite alergene, fie pentru agenți biologici (microbieni, micotici). Acest aspect se accentuează în condiții patologice: carență vitaminică, deshidratare, insuficiență renală, hepatită cronică.

CE SUNT DERMATOCORTICOIZII TOPICI?

- preparate cu eficacitate înaltă, se prezintă sub forme farmaceutice diverse (creme, unguente, loțiuni) și sunt cea mai prescrisă terapie topică dermatologică. Au efecte antiinflamatoare prin scăderea permeabilității vasculare și vasoconstricție cutanată. Au efect antipruriginos prin blocarea receptorilor senzoriali și/sau a mediatorilor chimici.

- trebuie urmărite eventualele efecte secundare precum dermatita de contact la dermatocorticoizi (poate fi incriminat excipientul sau chiar substanța activă din dermatocorticoid)

- alte efecte secundare posibile: senzație de arsură, prurit, iritare sau uscăciune, tahifilaxie (lipsa de răspuns la aplicarea dermatocorticoizilor și cu agravarea leziunilor)

- acest tip de tratament se utilizează numai sub îndrumarea medicului specialist

 

MĂNUȘILE

Mănușile medicale sunt esențiale în orice procedură medicală, fiindcă dezinfecția/curățarea pielii nu îndepărtează toți patogenii, mai ales atunci când contaminarea este considerată crescută.

Există trei tipuri de evenimente adverse care pot să apară:

1. reacția alergică la latex

2. reacții la pudra de talc

3. dermatita de contact iritativă

Excluzând reacția alergică la latex și reacția la pudra de talc din mănuși, problema pruritului și uscăciunii excesive, asociate cu dermatita iritativă de contact, poate să fie agravată de ocluzie, care duce la transpirație și/sau hidratare excesivă. Rezultă o creștere a permeabilității pentru dezinfectanți sau detergenți, creând un cerc vicios, în plus are loc agravarea dermatitei de contact.

Mănușile din latex - se utilizează la manopere cu risc biologic ridicat (când este necesară manipularea repetitivă/prelungită a sângelui sau lichidelor corporale). Conferă o protecție bună împotriva patogenilor.

Mănușile din nitril - reprezintă alternativa mânușilor din latex, mai ales dacă s-a declanșat o reacție alergică la acest material. Se utilizează la manopere cu risc biologic ridicat. Conferă o protecție moderată împotriva patogenilor

Puncte cheie:

-schimbați-le frecvent/purtați mănuși din bumbac sub cele de protecție dacă purtarea echipamentului de protecție este îndelungat

-nu aplicați dezinfectant pe bază de alcool pe mănuși (alcoolul deteriorează mănușile din nitril și latex)

-alcoolul penetrează rapid mănușile (în 2-10 min)

-alcoolul este inactivat de materialele organice, ducând astfel la posibilitatea transmiterii virale

CONCLUZII

Cum putem preveni eczema de la nivelul mâinii ? (10 reguli)

  1. Spălați mâinile cu o cremă de spălare fără parfum și conservanți
  2. Uscați mâinile de preferat cu hârtie de unică folosință în loc să le ștergeți cu prosopul
  3. Dacă mâinile nu sunt vizibil murdare, preferați dezinfectantele pe bază de alcool (ce conțin și glicerol pentru efectul său hidratant)
  4. Aplicați întotdeauna o cremă după spălare, cât timp mâinile sunt ușor umede
  5. Aplicați o loțiune/cremă fără parfum în timpul zilei și balsam (este bogat în lipide) înainte de culcare
  6. Produsele hidratante trebuie aplicate pe mâinile uscate dacă s-a folosit dezinfectant.
  7. Nu se vor folosi inele/bijuterii pentru a preveni captarea săpunului și a detergentului în zona respectivă
  8. Aplicați produse hidratante în cantitate corespunzătoare după ce ați folosit mănuși de protecție
  9. Nu spălați mâinile cu săpun după ce ați aplicat dezinfectant pe bază de alcool
  10. Nu purtați mănuși pe mâinile umede

 

 

Bibliografie:

  1. A. Balato et. al, European Task Force on Contact Dermatitis statement on coronavirus disease‐19 (COVID‐19) outbreak and the risk of adverse cutaneous reaction, 2020, 34, e346–e432, DOI: 10.1111/jdv.16557
  2. Position statement of the European Academy of Dermatology and Venereology Task Force on Quality of Life and Patient Oriented Outcomes on quality of life issues in dermatologic patients during the COVID-19 pandemic, JEADV 2020, 34, 1666–1671,  DOI: 10.1111/jdv.16720
  3. Changing gears: Medical gloves in the era of coronavirus disease 2019 pandemic J.  Anedda et. al, Clinics in Dermatology (2020)38,734–736, doi.org/10.1016/j.clindermatol.2020.08.003
  4. Dragomirescu A., Mituri și...profituri pentru piele, 2020, pag. 16-17
  5. Beyond Soap, Skotnicki S., 2018, pag. 42-45
  6. Jones M.A et. al, Global Atlas of Skin Allergy, eaaci.org, 2021, pag. 2
  7. Fitzpatrick Atlas Color și Sinopsis de Dermatologie Pediatrică, Kane K. et. al, 2021, ediția a treia, pag. 68
  8. Rotaru M., Dermatologie Practică - de la simptom la boală-, 2011, pag 200-238

 

Dr. Sandra C. MUNTHIU

Medic Specialist Alergologie-Imunologie Clinică